Posts filed under 'poze'
Sisi
Add comment 27 noiembrie, 2009
Nu trec pe zebră
Se întâmpla prin 2001, nu în New York, Tokio, Londra, Bucureşti sau vreo altă capitală aglomerată, ci în Timişoara: am fost lovit de un automobil pe zebră. Sensul giratoriu de la Termal, aşa cum il ştim toţi dar pe atunci era mai trist şi dezorganizat. Pe bicicletă eram, pedalam liniştit şi opresc în faţa zebrei. În spatele meu trotuarul, în dreapta BRD + Nike, vine o Dacia şi opreşte aproape de mine, la aprox. 10 m, parcă în acelaşi timp am stat amândoi. S’a uitat cretinul la mine, m’am uitat şi eu… şi am apăsat pedala, ciudat este că nici el nu a stat pe gânduri şi a accelerat, parcă eram la o cursă de maşini unde se turează motoarele. M’a lovit. Impactul a fost zguduitor, m’am simţit învârtit în aer şi am văzut lucrurile ciudat, am închis ochii şi m’am izbit de asfalt, m’am ridicat de jos instantaneu, am verificat dacă hainele îmi sunt rupte şi am fugit la bicicletă care era la o distanţă semnificativă de mine. Nici nu l’am băgat în seamă pe şofer, mă uitam la roţi dacă nu am 8′uri
şi cu lacrimi în ochi voiam să dispar cât mai repede de acolo. Şoferul daciei vine disperat “Eşti bine, te doare ceva? Hai să te duc la spital, să te consulte, hai urcă în maşină” I’am răspuns că sunt teafăr şi că nu e nici o problemă, mă descurc singur. În timpul ăsta vine un gras prost şi spune “Lasă’l în pace că e un nesimţit şi eu era să’l calc”. Din senin a apărut grasu’ pentru că nu l’am văzut nicăieri şi parcă eram în centrul unei conspiraţii. A rezistat bicicleta mea Genesis, echipată bine şi bună. Mi’am văzut mai departe de drum, am luat numărul maşinii dar niciodată nu am avut intenţia să denunţ sau să mă răzbun.
Am văzut de atunci mulţi cretini care depăşesc înainte sau chiar pe zebră, nu spun că merg pe stradă cu frică dar nu am încredere în trecerea de pietoni, mai bine mă strecor printre maşini înaintea semaforului, mai bine trec strada la distanţe considerabile de zebră. Prefer o amendă oricât e ea de mare decât să fiu mutilat pe viaţă sau vreun ordinar să’mi rupă picioarele pe zebră. Şi am văzut cu toţii cum scapă aceşti infecţi, se disculpă de orice vină, fug de la locul accidentului, dispar din peisaj nu pentru că le e frică de consecinţe dar au siguranţa că cineva cu grade îi scapă mai ieftin. Traversez pe trecerea de pietoni atunci când nu am variante, când e aglomerat şi se circulă bară la bară, când sunt însoţit de cineva care nu se aventurează aşa cum eu o fac. Aşadar, Nu trec pe zebră.
Add comment 25 noiembrie, 2009
De dimineaţă
Uitându’mă la un film, am adormit undeva între orele 1-2. După o oră de somn mă trezesc nervos, era prea cald, am aruncat şosetele din picioare (rar adorm cu şosete dar când e rece sunt bune şi ele), adorm, după aproximativ o oră ma trezesc descoperit, era frig şi eram tot transpirat, în jurul orei 5 sar în sus speriat, am visat urât, pun mâna pe telefon şi adorm cu el în mână. La 6:50 deschid ochii, arunc o privire în jur, merg la dubluve’ce şi vreo 20 de minute am încercat să adorm din nou, nici o şansă. Mă aşez la calculator, aprind o ţigară, scot fum, beau citro, citesc o ştire şi s’a luminat afară. Ce să fac? Nu aveam idei, ştiam că telefonul trebuie să sune la ora 11:00 şi să mă trimită la pescuit, ce fac până la ora aia?
Am observat că avea să fie o zi însorită cu temeperaturi ridicate pentru perioada asta a anului (mijlocul lunii Noiembrie), aşa că nu m’am îmbrăcat de iarnă şi am plecat la Rompetrol la o Lavazza lungă cu lapte. Răsfoind ziarele dau peste “Fifa spune da prostituţiei” care mi’a atras atenţia şi pe zi ce trece se adevereşte tot mai mult că nu mai este un sport fotbalul, e pur business. În fine, trec peste şi plec la Billa să fac cumpărături, îl sun pe Alex să’l întreb dacă merge cu noi la pescuit, nu poate pentru că aşteaptă nişte telefoane, după câteva păreri îl întreb ce să cumpăr de mâncare, apoi îl invit să facem împreună achiziţia. Până să vină la locul cu pricina am dat o fugă la magazinul de pescuit, m’am holbat la voblere, rotative, twistere şi am ales câte ceva de acolo.
Gata cumpărăturile, era abia ora 10 şi totul pregătit pentru întreaga zi. Acasă, înainte de toate, pe balcon, aceeaşi Lavazza dar de data asta la ibric, bună! “Sunt meciuri azi?” sunt. Aruncăm o privire peste ofertă, ne îmbârligăm în nişte sisteme şi plec să stonez biletele. Mă întâlnesc cu B (nu’i dau numele că poate nu’i convine) şi înaintăm spre G. Tot drumul m’am gândit la o sticlă de apă, am trecut pe lângă 10 magazine şi nu ne’am oprit la nici unul, aproape de ieşirea din oraş am început să racolăm lumea şi să întrebăm bătrânele dacă un magazin este prin zonă. Ne’a trimis o babă pe o stradă, am dat de un nene ce ne’a trimis pe altă stradă, baba ne’a minţit involuntar cred eu.
Add comment 19 noiembrie, 2009
Guvidul
GUVIDUL NEGRU (Gobius niger)
Raspândire
Trăieşte în nordul Oceanului Atlantic, in mările: Baltică, Mediterană, Egee, Azov si Marea Neagră. Se gaseşte de-a lungul întregului litoral marin românesc, de la Sulina şi pâna la Mangalia.
Descriere
Corpul peştelui este gros, capul scurt şi trunchiat, cu ochi mari şi bulbucaţi. Pedunculul caudal este lung si înalt. Solzii sunt relativ mari.
Cel mai des, corpul guvidului negru este de culoare cenuşie sau palid brună, cu porţiuni neregulate mai întunecate şi cu pete evidente. Partea ventrală este gălbuie. Prima dorsală are o pată neagră în colţul superior şi trei dungi întunecate longitudinale, înotătoarele, în general, sunt cenuşii. În perioada reproducerii, exemplarele mature au un colorit şi mai intunecat, care devine uneori colorit de bază.
Dezvoltare
Este o specie de guvid de talie mică. Creşte pâna la lungimea de 12 cm, dar în mod obişnuit are numai 7-8 cm.
Biologie
Este o specie strict marină, care nu se gaseşte în apele salmastre sau dulci. Trăieşte pe fund nisipos, preferând zonele adânci şi cu alge zoostera. Se hrăneşte cu puiet de peşte, mici crustacee marine, scoici mici, pe care le găseşte pe faciesul nisipos de pe fundul mării, unde predomină scoica Corbulomya. Se reproduce vara, când se apropie puţin de ţărm.
Pescuitul Sportiv
Se pescuieşte din barcă, in largul mării, la adâncimi de 25-30 m.
Legea nu prevede limita minimă admisă la pescuit.
sursa text: ghidpescuit.ro
Ce bine sună: “Guvidule, guvido”
Add comment 12 noiembrie, 2009
Fifa 2010
Am pus mâna de ceva vreme pe Fifa 2010 şi sunt foarte plăcut impresionat de joc, o simulare din ce în ce mai apropiată de realitate, şuturi, dribling, pase, gesturi… Îşi merită banii, cine vrea să’l încerce poate să îl descarce de AICI dacă are cont pe filelist.ro, costă doar 140,25 RON pe shopmania.ro dar se gaseşte şi în alte părţi! Liga 1 din România nu se regăseşte nici în Fifa 2010, dar există patch’uri pe internet, se pare că Liga Profesionistă de Fotbal nu doreşte publicitate, nu semnează contracte benefice, mentalitatea comunistă a lui Mitică face ca românii să nu fie reprezentaţi în unul din cele mai căutate jocuri ale planetei decât prin Naţională… Dar aia e altă poveste.
Add comment 27 octombrie, 2009
Cartea mintii…
Sunt inconjurata de mii de ganduri, imi vin in minte mii de imagini si aud mii de cuvinte, simt mii de atingeri , mii si mii de zambete pe care le-am vazut in tot acest timp, pe care as vrea sa le scriu pe foile mintii mele, sa inchid ochii iar ele sa fie afisate pe peretii viselor. Sa ramana acolo, sa treaca peste ele ploile, fulgerele si tunetele certurilor care vor fi intre noi, soarele sa le schimbe culoarea atunci cand noi zambim de fericire, sa scriu sute de cuvinte in cartea mintii mele ca sa explic fiecare traire alaturi de tine, sa scriu cum ma rup de lume, ma invalui in ceva ce nici eu nu stiu cu precizie ce este, dar e altceva. Ma intelegi mereu, nu ai loc de “buna ziua”, ma iei in brate, ma saruti ori ma pupi parinteste pe frunte, asta face totul ca eu sa inteleg ca e bine, ca esti aici oriunde ai fi, ca sti sa ma asculti, sti sa imi vorbesti, plangi si razi cu mine, ca asa am fost mereu, noi doi, ca aceeasi vom ramane…ca pot asterne in fiecare seara cuvinte pe foile care vor fi udate de ploaie dar uscate de soare, fara ca vreun cuvant sa fie sters…
Add comment 1 octombrie, 2009
Cateva poze pe care le-am regasit pe cd-uri, laptop, etc.
Se intampla de ceva vreme, mai exact de cand am si eu insfarsit laptopul meu si stiu ca nu ma expediaza nimeni din fata lui, sa imi petrec serile intrand pe net, citind cate o stire din cancan, click, etc etc
sa mai postez pe blugul nostru… si uite asa am dat peste cateva poze care-mi plac:
1 comment 25 septembrie, 2009
Un pic de Pepsi
De mai bine de 1 ora si jumatate stau in fata TV-ului si butonez telecomanda… As iesi afara pe balcon la “o duda”, nu am mai fumat de la ora 19:45 (aproximativ 5 ore)… stiu ca merge acum bine o tigara, pe aerul asta rece, dar cel mai bine merge cu un Pepsi RECE CU GHEATA.
Am fost intrebata in urma cu 2 ani de catre Ionut, un baiat care lucreaza la barul verisorilor mei, de ce “RECE CU GHEATA? E clar ca daca e cu gheata e si rece.”, dar nu, nu i-am dat dreptate. RECE CU GHEATA deoarece dupa parerea mea, indiferent de anotimt, temperatura, indiferent daca ploua, ninge sau soarele e in toata splendoarea pe cer, un suc este mult mai bun rece.
Asadar, Pepsi-ul pentru mine este mult mai bun cand este rece, gata scos din frigider si este turnat peste cateva (multe) cuburi de gheata. Si daca tot a venit vorba de Pepsi, voi pune cateva poze, printre care si cu noua sticla Pepsi (2009), care cu siguranta la noi nu va ajunge prea curand, la fel ca multe alte lucruri… DE CE? “Pentru ca traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul!”
Add comment 8 septembrie, 2009
Tasha si Rex
Zilele trecute am pierdut timpul pe acasa, ieseam la 6-7 si ma intorceam la 11, cel tarziu 12. Nu stiu nici eu cu precizie motivul, poate din cauza ca nu am fost in apele mele… Plictisindu-ma in pat, in fata tv-ului, plictisindu-ma de net, de tot ceea ce poate insemna casa, acasa, am iesit la plimbare cu Tasha si Rex.
Atat pentru mine, dar mai ales pentru ei a fost un moment de bucurie, de eliberare, de dragalasenie si atentie. Pot sa spun ca a trecut destul de mult timp de cand nu am mai iesit cu ei, am lasat plimbarea “pe mana” tatalui meu, iar dupa atata vreme, era normal sa ma astept la reactiile lor de a sari pe mine, de a scoate sunete ciudate in semn de bucurie, dar mai ales reactia de gelozie a lui Rex in momentul in care ii dadeam mai multa atentie Tashei.
Add comment 7 septembrie, 2009






































